Pe spatele unui urs polar cred că e tare cald. Mi-aş băga degetele adânc în blana lui deasă. Doar degetele de la o mână. În cealaltă aş ţine felinarul confecţionat dintr-o bucată de lună, bucata mea preferată. Aş merge peste mări şi munţi şi ţări, ape şi păduri, prin ceaţă, prin soare. Prin lume. Ar fi chiar mai bun decât Trans Siberianul. Am fi doar eu, ursul meu şi lumea. Când aş vedea-o pe toată, m-aş întoarce acasă. Dar nu aş mai fi eu. Şi casă nu ar mai fi una singură, ar fi fiecare loc în care am lăsat o bucată din mine şi în care am primit o bucată în schimb.
Pe ursul meu polar, cu luna în braţe, prin lume.
Ar fi un fel de rai.
sursa foto salome
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu