amintirile-flori uscate

cred ca amintirile sunt ca florile uscate.
pe unele le pui cu grijă şi intenţie la presat între paginile unei cărţi voluminoase şi peste un timp te uiţi cât de frumos s-au conservat.
pe altele nu vrei să le usuci, nu vrei să le păstrezi, vrei să le arunci.
dar ele se usucă oricum şi chiar dacă nu vrei, priveşti cum petalele se scutură, uneori repede, uneori încet, alteori greu, alteori foarte greu, deşi tu ai vrea să se scuture dintr-o dată şi să scapi. Să scapi de toate reminiscenţele posibile. Dar nu poţi.
Chiar şi când ultima petală a căzut, tulpina e încă acolo.





sursa foto: tumblr