“What lies behind us and what lies before us are tiny matters compared to what lies within us.”
luni, 13 iulie 2020
când oamenii vizitează muzee împreună și totuși separat
Încolăceala. Mâinile mele sub atingerea buzelor lui. Felul cum mă lua pe sus fără să-i pese de lumea din jur. Sclipirile din ochii noștri. Ochii noștri pierzându-se unii în ceilalți. Felul cum cream un spațiu intim, chiar și în mijlocul mulțimii. Un spațiu de nepătruns pentru cei din jur. Îmbrățișările. Mersul în muzee.
Și totuși.
La un moment dat, mersul în muzee nu a mai fost o plăcere comună. Eram doar doi oameni care au venit împreună, dar vizitează separat. La un moment dat, nu m-a mai luat în brațe, iar ochii noștri nu mai sclipeau când se priveau. La un moment dat, intimitatea s-a dizolvat în mulțime.
Nu știu exact la care moment dat.
Știu că mi-a fost dor un timp. Dor de tot ce obișnuiam să facem când ne iubeam.
sursa brise-de-mer
joi, 9 iulie 2020
un far în furtună
Ce faci când tristețea și întrebările vin în valuri iar tu ești stânca de care se sparg?
Ce face corabia când lumina farului e prea firavă în bezna nopții?
Ce faci când marea e agitată și tu ești și farul și corabia care are nevoie de lumină?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)